Irina Ionesco (n. 1935) este o fotografa de origine romana, stabilita in Paris, aproape necunoscuta la noi.
Originară dintr-o familie de emigranţi români, Irina Ionesco a petrecut o parte din copilărie la Constanţa, pe malul Mării Negre. În 1948, părăseşte România împreună cu bunica sa în urma ocupaţiei ruşilor.
In 1964 primeste cadou primul aparat foto. Începe atunci o serie de secvenţe, imagini şi puneri în scenă surprinzatoare, care vor deveni, mai târziu, piesele principale ale primei expoziţii din 1970.
Urmează o lungă serie de expoziţii şi publicaţii, în Franţa şi în străinătate, printre care „Liliac languros cu parfum de Arabia”, „Femeile fără ten”, „Litanii pentru o amantă funebră”, „Templul cu oglinzi”. În 1983 lucrează asupra unui proiect „Pentru o piramidă”, parcurs psihanalitic ilustrat de imagini în culori. În 1985 rămâne o lungă perioadă în Egipt, sejur care se va concretiza prin publicaţia „Vis despre Egipt”.
Vor urma alte publicaţii – Mauritania „Femeile din Cetăţi- memorie”, Maroc – „Priviri către Tanger”, Praga „Cercul din Praga”, Tunisia „Ritualuri şi zile” şi, mai recent, Japonia „Transformările de la Meduza”. În 2004, publică prima parte a romanului său autobiografic „Ochiul păpuşii”, apărut la Editura „Des Femmes”.
Irina Ionesco este cunoscută mai ales datorită fotografiilor sale care o au ca protagonistă pe fiica sa, Eva Ionesco. Nudurile pe care le-a creat cu aceasta au provocat numeroase controverse artistice dar mai ales datorită posturilor erotice în care a pus-o pe fiica sa neaflată încă la vârsta maturitații.
sursa: Insolenţa, după Irina Ionesco
